vineri, 20 februarie 2015

Plângeai

 Draga mea, stau răsunător...
 ușoare-acorduri de sfârșit,
 fiind trecut de porți închise.
 Sfârșit de trecător prin lumi,
 singura-mi stare-i de infinit
 ... cerșetor de aplauze în vise;
 mândria de șarpe-ntr-o reverie,
 deșarte buzele ce sorb veninul
 acoperit sub chinul ne-mplinit
 îmi trădează negreșit declinul
 ... cum deplin m-am degradat
 ș-acum deplâng nespus firea,
 privirea din oglindă, omenia
 ... risipitorul darurilor Tale,
 dintre fiare cea mai slabă;
 doar o zală ce s-a rupt degrab`
 ... răsăriri de gând în seară.
 Privesc în gol figuri de ceară,
 azi mă socot simplu trecător.
 amarnic dor, paradis de casă
 ... uneori cred că tot n-ajung,
 se scurge-amarnic șir de pași
 ... acum încerc să fiu puternic
 încerc să lupt, să nu mai fug...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu