marți, 12 februarie 2013

Metamorfoză

 Tocmai s-a terminat timpul... și te posedă visul,
 Șantajul pe post conducător a intrat în faliment.
 Termin versul violet și viața se transformă violent,
 Bombă detonată-n parlament... zboară nesimțitul !

 Conchid că timpul n-a existat, ci doar repetiții
 Și nu-s actor... nu ai mai întâlnit așa persoane.
 Ai uitat deja, că tu ești părinte ai alor tăi părinți;
 Afirmația făcută...tinzi să te-ntrebi ce ești oare.

 Îți calci în picioare tot neamul, îți distrugi strămoșii,
 Uiți că sunt ai noștri și ai ajuns să trăiești în monștrii.
 Moartea-i continuarea celui ce a căutat chemarea,
 Sirene triste pe oceanul gândurilor îți cântă amânarea.

 Ia tot sufletul la răscruce de drumuri și dispari în fumuri,
 Până dama nu-ți fură teamă și ai să piei singur în chinuri.
 Până drama nu se metamorfozează-n tragedie sau urgie,
 Ar trebui să știți, cei buni mor în această scenă sângerie !

2 comentarii:

  1. Marea contradictie dintre arta si viata...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Viata este o opera de arta care incepe ca un film de groaza uneori si se termina la fel, alte ori e cu "Happy End".

      Ștergere